Ați pățit vreodată să ajungeți acasă după o zi de muncă și să vă simțiți la pământ și fizic și psihic? Să spunem că e luni, ați mers la job după week-end, când teoretic v-ați odihnit, ați pornit ziua cu forțe proaspete, ați rezolvat ce v-ați propus și, cu toate astea, ajungeți acasă iritați și obosiți. O cauză a stărilor de nervozitate o reprezintă poluarea fonică. Un fenomen care duce la numeroase boli și la un somn de proastă calitate.
Poluarea fonică, resposabilă de 12.000 de decese premature/an, în UE
Cele mai recente date ale Agenției Europene de Mediu, instituția care monitorizează problemele de mediu din statele Uniunii Europene, arată că cel puțin 1 din 5 europeni este expus la niveluri de zgomot considerate nocive pentru sănătate, adică acele niveluri care depășesc 55 de decibeli.
Mai mult, poluarea fonică este responsabilă de 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an. 22 de milioane de oameni au probleme cu nervii din cauza ei, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulburări de somn severe.
În esență, nivelurile ridicate de zgomot nu doar că afectează și distrug numeric din celulele ciliate din urechea internă , celule vitale pentru auz, dar sunt interpretate drept semnale de pericol de către creier. Astfel, se produce un răspuns de stres, iar organismul eliberează așa-numiții hormoni de stres: adrenalina, cortizolul , noradrenalina, ce produc efecte la nivel celular, soldate cu : creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace(pulsului), cu scăderea imunității și a calității somnului. — Delia Nedelcu, medic specialist ORL
Principala sursă de poluare fonică din Europa: traficul rutier
Se estimează că aproximativ 113 milioane de cetățeni sunt afectați de zgomotul provenit din traficul rutier. 22 de milioane de persoane sunt victimele zgomotului produs de traficul feroviar, 4 milioane au de suferit din cauza traficului aerian și sub 1 milion din cauza zgomotelor care provin din industrii.
Agenția Europeană de Mediu a analizat nivelul zgomotelor din marile orașe europene și a împărțit datele în două intervale. ”Ziua” reprezintă un interval de 24 de ore, iar ”Noaptea” se referă la orele de somn, între miezul nopții și dimineață. Oamenii încep să aibă probleme din cauza zgomotului, dacă valoarea înregistrată este mai mare de 55 de decibeli, arată datele oficiale.
Cum stă Bucureștiul la capitolul zgomot
Jumătate dintre locuitorii Capitalei sunt afectați de poluarea fonică provenită din traficul rutier (de exemplu, un claxon măsoară aproximativ 90 dB), 12% dintre bucureșteni au de suferit din cauza zgomotului produs de trenuri, în timp ce 3% dintre ei sunt afectați de zgomotul produs de avioane. Totodată, capitala României e pe primul loc când vine vorba de zgomotul provocat de industrii.
S-a descoperit și faptul că o creștere a zgomotului stradal cu 10 dB duce la o creștere cu 8-11% a riscului de diabet zaharat secundar (cercetători danezi- 2012). Acest fapt este corelat cu stresul (chiar și inconștient, zgomote ambientale pe care ne-am obișnuit să le ”tolerăm” sunt de fapt înregistrate de creier, chiar și în timpul somnului) și cu scăderea calității somnului. Încă din anii 70, un grup de psihologi din SUA au descoperit într-un studiu realizat în Manhattan, NY, că acei copii ce locuiau la etaje inferioare, prezentau niveluri mai scăzute ale atenției cu 25% plus perfomanțe școlare mai scăzute, emotivitate, probleme de integrare. — Delia Nedelcu, medic specialist ORL
Cum ne protejăm?
Sunt câteva măsuri pe care putem să le luăm la nivel individual. Medicii ne recomandă ca atunci când ascultăm muzică, să nu depășim 60% din bara de volum a dispozitivului la care ascultăm și să nu depășim o oră de ascultare continuă. Dacă locuim în zone aglomerate, sunt recomandate căștile care reduc zgomotul (antifonice). Iar pentru un somn mai liniștit, putem apela la dopurile de urechi.
Autoritățile ar putea de asemena să facă ceva. De exemplu, ar fi folositoare panourile antifonice, care se plasează pe marginea autostrăzilor și a șoselelor aglomerate.
Și păsările sunt afectate de poluarea fonică
Nu doar oamenii suferă de pe urma poluării fonice, ci și păsările. Chiar dacă unele vietăți se pot adapta schimbărilor din mediul urban, zgomotul le deteriorează auzul și le nfluențează procesul de reproducere. Echipa Nature Talks a stat de vorbă cu biologul Sebastian Bugariu, pentru a înțelege mai bine fenomenul.
Deși multe specii populează zonele urbane și în mod normal ele sunt expuse la un nivel constant relativ ridicat al zgomotului, astfel obișnuindu-se, anumite studii experimentale din alte țări au arătat că în condiții de zgomot cauzat de trafic intens de exemplu, exista o fluctuație a nivelului hormnilor de stres al acestor păsări. De asemenea, fiziologia acestora este influențată, fapt evidențiat prin posibile carențe de dezvoltare în cazul puilor sau chiar nivel scăzut de succes reproductiv. Mai mult, sunetele variabile și bruște (care au si intensități mari) pot deteriora auzul acestora. Există și o serie de modificări comportamentale care pot surveni datorită zgomotului. Multe specii se bazează pe comunicare audio (teritorialitate, alarme etc.), iar în prezența unui nivel mare al zgomotului, comportamentul acestora este afectat. În multe cazuri, ele evită pur și simplu zonele cu zgomot sau sunt prezente în număr considerabil mai redus. — Sebastian Bugariu, biolog
De asemenea, sunt studii care arată că în prezența unui zgomot de tipul celui generat de șoselele intens circulate, abundența indivizilor unei specii poate scădea cu peste un sfert față de habitate similare lipsite de astfel de zgomot.
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)