Cum a apărut poluarea cu microplastice. Expert: ”Trebuie să înțelegem că ce aruncăm în natură nu dispare!”

Deșeurile pe care le aruncăm pe stradă, pe iarbă, pe plajă fac foarte mult rău mediului înconjurător. Echipa Nature Talks a stat de vorbă cu Iulian Pojar, doctor în geologie la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie marină, despre cauzele și efectele acestui fenomen, dar și despre ce putem face ca să reducem acest tip de poluare.

Cum apare poluarea cu microplastice, care sunt principalele surse?

Microparticulele din plastic, sau microplasticele, reprezintă o formă de poluare care a apărut în natură odată cu dezintegrarea primelor obiecte din plastic aruncate în mod necorespunzător. În ultimii ani, cantitatea de deșeuri plastice deversate în mări și oceane a crescut constant, autorii unui studiu recent estimând că aceste medii naturale sunt poluate cu 12,7 milioane de tone de deșeuri pe an.

Ne putem astfel imagina că sedimentele naturale de pe fundul mărilor și oceanelor sunt tot mai amestecate cu aceste obiecte antropice. Putem observa acum, aproape la fiecare pas, cum cineva aruncă sticle, pungi sau caserole, toate fabricate din plastic, fără să țină cont de normele de depozitare a deșeurilor. Toate aceste obiecte se dezintegrează extrem de ușor, iar microplasticele, produsele dezintegrării, sunt transportate de vânt și de ape, ajungând în toate colțurile lumii, inclusiv la poli sau pe vârfurile celor mai înalți munți.

Care sunt pericolele pe care poluarea cu plastic le aduce atât pentru viețuitoarele marine, cât și pentru oameni?

Fiind un domeniu de studiu nou, este încă nevoie de timp pentru a fi stabilit cu certitudine impactul microplasticelor asupra sănătății diverselor specii. Pericol pe care îl reprezintă înghițirea acestor microparticule este încă în dezbaterea oamenilor de știință. Primele studii referitoare la efectele nocive observate la unele viețuitoare care au ingerat microplastice, anumite specii de pești sau șoareci, arată însă posibilitatea apariției unor dereglări ale metabolismului, precum limitarea absorbției lipidelor, sau a scăderii fertilității.

Aceleași studii explică că aceste efecte sunt cauzate de prezența în structura plasticului a unor compuși toxici - precum poluanții organici persistenți (POPs) și micro-poluanții organici toxici (TOMPs) – și nu de plasticul în sine. Acest tip de poluanți, numiți și emergenți, au fost identificați în concentrații ridicate în toate tipurile de probe analizate - sedimente, apă și faună -, relevând în special prezența metalelor grele (ex. Ni, Cu, Cr), a hidrocarburilor poliaromatice (PAH) și a pesticidelor.

Pe de altă parte, cercetările științifice recente din domeniul siguranței alimentare arată că prezența microparticulelor din plastic poate afecta tractul digestiv al diferitelor specii de animale, poate provoca apariția unor blocajelor intestinale și îngreunează în chip semnificativ asimilarea hranei și a nutrienților. Cei mai periculoși rămân însă poluanții emergenți, absorbiți de plastice în mediile acvatice prin care sunt transportate.

Ce poate face fiecare, la nivel individual, ca sa mai reducă din fenomen?

Aruncarea selectivă a deșeurilor și folosirea a cât mai puține produse din plastic cu putință sunt la îndemâna oricărei persoane. În plus, putem reduce dimensiunile acestui fenomen și prin cumpărarea produselor cosmetice sau de uz casnic care să nu conțină microplastice. Nu trebuie decât să pierdem câteva secunde în plus pentru a citi cu atenție etichetele produselor pentru a ne asigura că nu conțin polimeri plastici. Nu în ultimul rând, trebuie să înțelegem că toate deșeurile aruncate greșit sau depozitate necorespunzător, cu precădere cele care intră în contact cu aerul, se dezintegrează foarte rapid și eliberează particule microplastice în fiecare secundă.

Care sunt soluțiile care pot fi implementate pe termen lung pentru a lupta cu acest fenomen?

Există mai multe soluții, dar toate acestea asigură doar stoparea parțială a intrării microplasticelor în mediul natural. Parțială, deoarece momentan nu există tehnici de colectare în masă ale acestor microparticule din natură, cele câteva prototipuri aflate în fază de testare privind doar anumite medii naturale, cum ar fi plajele sau apele de suprafață din mări sau lacuri.

• Trebuie în primul rând să rezolvăm în chip responsabil problema gropilor de gunoi din aer liber
• Trebuie să continuăm programele de conștientizare în masă a populației în privința poluării cu microplastice.

Este timpul ca noi, cetățenii, împreună cu organizațiile guvernamentale, să contribuim la creșterea responsabilității față de protejarea mediului înconjurător. Eu cred că nu este prea târziu să ne gândim să lăsăm generațiilor viitoare spații verzi cu mai puține deșeuri din plastic. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar să înțelegem cu toții că ce aruncăm în natură nu dispare, ci se transformă în ceva periculos pentru tot ceea ce este viu.