Anual, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trimite către Comisia Europeană datele legate de poluarea din România. Mai exact sunt măsurați 12 poluanți atmosferici, atât valoarea lor zilnică, dar și valoare anuală. Sunt 148 de stații care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Pe baza acestor date, Comisia Europeană stabilește dacă va sancționa țara noastră, pentru neîndeplinirea unor ținte. Vă prezentăm câteva dintre datele raportului făcut de Ministerul Mediului.
Particule în suspensie PM10, depășiri în București, Iași și Sebeș
În anul 2019 nu s-au înregistrat depășiri a valorii limită anuale la nicio stație.
În anul 2019 s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice la 54 stații, iar la 5 staţii au fost înregistrate mai mult de 35 de depășiri: 49 depășiri la AB-2 Sebeș (stație industrială), 46 depăşiri la B-3 București (Mihai Bravu) (stație de trafic), 38 depăşiri la B-6 București (Cercul Militar) (stație de trafic), 54 depăşiri la IS-1 (Podul de Piatra) (stație de trafic) și 36 depăşiri la IS-2 Iași (Decebal) (stație de fond urban).
Poluarea cu particule afecteaza inima și sistemul cardiovascular. Particulele inhalate pot trece din plămâni în fluxul sanguin și astfel afectează sistemul cardiovascular, efectele expunerii pe termen scurt fiind aritmii (bătăi neregulate ale inimii), atacuri de cord non-fatale iar efectele expunerii pe termen lung fiind agravarea bolilor cardiace existente, moartea prematură a persoanelor cu boli de inimă.
Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)
În anul 2019, au fost înregistrate depășiri ale valorii limită anuale pentru sănătatea umană la 6 stații din Brașov, Cluj, Deva și Timișoara.
Valoarea limită orară a fost depășită la 9 stații, dar nu a fost depășită de 18 ori/an la nicio stație (asta este limita maximă permisă de Comisia Europeană)
Oxizii de azot provin din arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoși în diferite instalații industriale, cât și din transportul rutier. Dioxidul de azot este un gaz transportat pe distanțe lungi. Expunerea la concentrații mari determină inflamații ale căilor respiratorii, reduce funcțiile pulmonare și agravează astmul bronșic.
Monoxid de carbon (CO)
Analizând datele obţinute din monitorizarea monoxidului de carbon în anul 2019, se constată că la toate staţiile luate în considerare în prezentul raport valorile maxime zilnice ale mediilor concentraţiilor pe 8 ore, s-au situat sub valoarea maximă zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/m3 ).
Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă: în instalaţii energetice, industriale, în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale), din arderi în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc.) şi din trafic.
Concluziile raportului
Raportul Ministerului Mediului concluzionează că față de anii precedenți, în anul 2019 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a calități aerului, chiar și în marile aglomerări urbane:
– pentru NO2, 6 depășiri ale valorii limită anuale în anul 2019, față de 9 depășiri în anul 2018, respectiv 9 stații cu depășiri ale valorii limită orare în anul 2019, față de 17 stații cu depășiri în anul 2018;
– pentru PM10, zero depășiri ale valorii limită anuale în anul 2019, față de 2 depășiri în anul 2018, respectiv 54 stații cu depășiri ale valorii limită orare în anul 2019, față de 67 stații cu depășiri în anul 2018;
– pentru ozon, 20 stații cu depășiri ale valorii țintă în anul 2019, față de 46 stații cu depășiri în anul 2018;
Pentru aglomerările și zonele la care au fost înregistrate aceste depășiri sunt elaborate/în curs de elaborare planuri de calitate a aerului, cu măsuri de reducere a concentraţiilor poluanților pentru care au fost înregistrate depășiri.
Cum se măsoară calitatea aerului în România
Sunt 148 de stații automate care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, repartizate pe întreg teritoriul țării, după cum urmează:
- 30 de stații de tip trafic
- 58 de stații de tip industrial
- 37 de stații de tip fond urban
- 13 stații de tip fond suburban
- 7 stații de tip fond regional
- 3 stații de tip EMEP pentru monitorizarea și evaluare poluării aerului în context transfortier de lungă distanță
Potrivit Ministerului Mediului, stațiile sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentrațiile în aerul înconjurător al poluanților.
În luna iulie a acestui an, ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat că în România se vor instala încă 60 de stații noi, jumătate dintre ele vor măsura particulele PM10 și PM2.5. De asemenea, ar trebui să apară și o aplicație mobilă, astfel încât cetățenii să fie informați zilnic despre calitatea aerulu pe care îl respiră. Până în acest moment, nu se știe când se vor întâmpla aceste lucruri.
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)