Obligațiile României în urma votului din Parlamentul European privind reducerea emisiilor poluante cu 60% până în 2030

de
Teodora Iacob
8
October
,
2020

Parlamentul European a votat reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030. Ce obligații îi revin României și care sunt pașii următori aflați de la Nicolae Ștefănuță, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.

Nature Talks: Ce reprezintă votul din Parlamentul European?

Pentru a ne asigura că Uniunea ajunge la neutralitatea climatică cel târziu până în 2050 și că Europa își onorează angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, este nevoie de obiective clare de reducere a schimbărilor climatice pentru anii care vin. Azi am mers pe un obiectiv climatic foarte ambițios al Uniunii Europene, reducerea emisiilor cu 60% față de 1990. Parlamentul European dă tonul luptei pentru viitor și sunt mândru că am făcut parte din legislatura care a votat prima Lege Europeană a Climei.  — Nicolae Ștefănuță, europarlamentar

Nature Talks: Decizia de astăzi anulează planul Comisiei de a reduce emisiile cu 55%?

Nu anulează, ci întărește ambițiile Comisiei privind lupta împotriva schimbărilor climatice. Însă mai avem de făcut câțiva pași și trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor. Votul de azi este important, însă decizia de reducere cu 60% a emisiilor nu este definitivă. Următorul pas, care este și cel mai important, vor fi negocierile între Parlament, Comisie și Consiliu.  — Nicolae Ștefănuță, europarlamentar

”România va putea reduce din emisii prin renovări de clădiri, plantări, investiții în energii verzi”

Nature Talks: Care sunt obligațiile care îi revin României? Ce trebuie să facă țara noastră concret?

Alături de instituțiile europene si alte state membre, România va trebuie să adopte măsurile necesare la nivel național, regional și local, pentru a permite atingerea obiectivului neutralității climatice. Ca semnatară a acordului de la Paris, România s-a angajat să își reducă emisiile astfel încât creșterea temperaturii globale să nu depășească 1,5 grade C, ceea ce reprezintă limita dincolo de care specialiștii estimează că schimbările nu vor mai putea fi controlate. Vom ajunge la acest obiectiv, sunt sigur de asta, dar cu investiții și proiecte inițiale mari, pe care mi le doresc realizate și nu doar planificate în România. România va putea reduce din emisii si prin renovări de clădiri, prin plantări, prin oprirea defrișărilor, prin investiții în energii verzi și retehnologizare. — Nicolae Ștefănuță, europarlamentar

Nature Talks: Ce se va întâmpla pe 23 octombrie, în cadrul Consiliului pentru Mediu?

Pe 23 Octombrie, la Consiliul pentru mediu va fi pe ordinea de zi legea privind clima. Va fi o întâlnire dificilă, pentru că statele membre sunt încă divizate pe propunerea de a crește obiectivul climatic al Uniunii Europene până în 2030. Vom avea mai multe detalii după ce șefii de stat și de guvern se întâlnesc la Bruxelles în perioada 15-16 octombrie. — Nicolae Ștefănuță, europarlamentar
Nicolae Ștefănuță, europarlamentar

Ce prevede Legea Climei?

Această propunere legislativă prevede ca până la 30 iunie 2021, Comisia să revizuiască și să propună să se revizuiască, dacă este necesar, toate politicile și instrumentele relevante pentru realizarea obiectivului climatic al Uniunii Europene pentru 2030 și pentru atingerea obiectivului neutralității climatice în 2050. Proiectul cere Comisiei să instituie un buget al Uniunii de emisii de dioxid de carbon, care să definească cantitatea rămasă de emisii de gaze cu efect de seră în ansamblul economiei Uniunii. De asemenea, până la 31 decembrie 2021 și, ulterior, o dată la cinci ani, statele membre vor adopta și pune în aplicare strategii și planuri de adaptare la nivel național și regional care să includă cadre locale cuprinzătoare de gestionare a riscurilor, ținând seama de necesitățile și caracteristicile locale, pe baza unor scenarii de referință și a unor indicatori solizi privind clima și vulnerabilitatea și a unor evaluări ale progreselor înregistrate, ghidându-se după cele mai bune dovezi științifice actualizate disponibile. — Nicolae Ștefănuță, europarlamentar

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. Este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite şi membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Subiect principal:
Poluarea mediului

Impactul poluării asupra mediului în România.

Românii pierd
11 ani
din viață din cauza poluării
peste
25.000
de români mor anual în România
Bucureștiul pierde anual
6 mld. €
din cauza poluării

Alte știri despre mediul înconjurător:

Nature Talks a lansat ”Școala mobilă de mediu”, programul de educație de mediu care încape într-o valiză
Educatie de mediu

Nature Talks a lansat ”Școala mobilă de mediu”, programul de educație de mediu care încape într-o valiză

Proiectul-pilot va ajunge la peste 1.000 de elevi de clasele a II-a și a III-a din București

Citește articolul
Ministrul Mediului: Prințul austriac a ucis legal ursul. Nu era cel mai mare urs din România
Ursi

Ministrul Mediului: Prințul austriac a ucis legal ursul. Nu era cel mai mare urs din România

Tanczos Barna a anunțat astăzi că ursul ucis pe domeniul de la Ojdula era un animal periculos și a fost împușcat cu acte în regulă. Ministerul nu poate confirma că este ursul Arthur, dar spune că sunt exemplare și mai mari în România

Citește articolul
Controverse în jurul ursului brun ucis în Covasna. Activiștii de mediu spun că este vorba despre cel mai mare urs brun din țară, iar ministrul Mediului spune ca nu se poate pronunța
Ursi

Controverse în jurul ursului brun ucis în Covasna. Activiștii de mediu spun că este vorba despre cel mai mare urs brun din țară, iar ministrul Mediului spune ca nu se poate pronunța

Sunt 2 anchete în desfășurare după ce un urs brun ar fi fost împușcat de un prinț fără acordul autorităților

Citește articolul
România 2021: pepeni care cresc printre gunoaie
Deseuri

România 2021: pepeni care cresc printre gunoaie

Se întâmplă în județul Dolj, în zonele Bechet și Dăbuleni, unde comisarii Gărzii de Mediu au dat peste depozite ilegale de deșeuri

Citește articolul

Fii la curent cu toate informațiile despre mediul înconjurător.

Abonează-te la newsletter-ul Nature Talks.
Promitem să-ți trimitem doar articole și informații relevante despre poluarea mediului înconjurător, pe care le vei găsi interesante și utile.