La fiecare 10 state de pe glob, două au ajuns în punctul în care ecosistemele naturale sunt în prag de colaps. Distrugerea habitatelor naturale este cauza principală. Institutul elvețian Swiss Re a analizat 10 indicatori și a ajuns la concluzia că în 20% din țările lumii ecosistemele sunt în pericol de colaps din cauza degradării biodiversității. Și nu doar natura are de suferit, ci întreaga economie globală și traiul de zi cu zi al oamenilor!
Mai bine de jumătate din PIB-ul global (55%), aproximativ 41 de trilioane de dolari, depinde strict de biodiversitate și funcționarea ecosistemelor. Cum este posibil? Economiile țărilor în dezvoltare, dar și ale marilor puteri de pe glob sunt foarte strâns legate de ecosisteme. Acestea asigură comunităților nevoia de hrană, de apă și de calitate a aerului, lucruri vitale pentru oameni și economie. Chiar dacă nu pare la prima vedere, industriile care țin economia în picioare sunt legate de ecosistemele naturale.
Raportul institutului elvețian arată însă extrem de îngrijorător: una din cinci țări la nivel mondial este în pericol real ca ecosistemele lor să intre în colaps din cauza degradării biodiversității și implicit a beneficiilor pe care oamenii le au datorită lor.
În raport să arată, de exemplu, că țările în curs de dezvoltare își bazează economia pe agricultură, iar distrugerea habitatelor și a ecosistemelor produce un șoc și din punct de vedere economic. Astfel, țările africane, dar și Australia sunt printre primele locuri în clasamentul celor mai fragile ecosisteme din lume, în timp ce Brazilia și Indonesia au cele mai multe ecosisteme încă intacte, dar sunt țări care depind din ce în ce mai mult de resursele naturale pe care nu le administrează cumpătat.
Swiss Re a analizat situația în rândul țărilor din G20, adică cele mai influente și puternice 20 de economii globale. Din punct de vedere al riscului, în fruntea clasamentului este Africa de Sud, unde 40% din ecosisteme sunt în prag de colaps. Urmează Australia, India, Turcia și Mexic, în timp ce Italia, prima țară europeană din acest clasament (dacă excludem partea europeană a Turciei) are 21% din ecosisteme în pericol real din cauza exploatării. Media țărilor din Uniunea Europeană este de 11%, în timp ce Germania stă cel mai bine la acest capitol cu doar 2%.
În unele țări, însă, situația tinde să devină dramatică. Sunt 39 de state în ecosistemele considerate acum fragile sau în pericol reprezintă o treime din totalul suprafeței țărilor respective! State precum Malta, Israel, Cipru, Bahrain sau Kazakstan, Doar în una din 7 țări ecosistemele rămase intacte acoperă mai mult de o treime din suprafață!
Multe țări din Orientul Mijlociu, Europa sau Asia au încercat să își diversifice economiile și să nu mai depindă de anumite resurse. Dar tot nu au reușit să elimine acest risc la adresa ecosistemelor pentru că, la nivel individual, anumite sectoare economie depind direct de resurse. De exemplu, de apă. O calitate scăzută a apei afectează un lanț întreg economic, de la producători până la distribuitori și consumatori. Iar asta are efecte în economie.
Analiștii elvețieni vin și cu exemple concrete despre cum distrugerea habitatelor și a ecosistemelor naturale produc schimbări radicale. Distrugerea Mării Aral a produs pagube uriașe după ce a declanșat o migrare în masă a oamenilor care locuiau în zona de coastă. Economiile locale au fost pulverizate de efectele acestei probleme. În Statele Unite, refacerea ecosistemelor din Louisiana ar aduce economii de peste 5 miliarde de dolari pentru că ar limita efectele negative în cazul unor inundații, de exemplu.
Indexul BES folosit de institutul elvețian cuprinde 10 indicatori care sunt analizați pentru fiecare kilometru pătrat: resursele de hrană, de lemn, calitatea apei, integritatea habitatului, polenizarea, fertilitatea solului, aprovizionarea cu apă, calitatea aerului, controlul eroziunii și distrugerea coastelor. Toate aceste lucruri sunt corelate cu impactul pe care îl au în economie.
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)