Populația de râși din Carpații Meridionali a fost monitorizată pentru prima dată după metode științifice. Fundația Conservation Carpathia a urmărit pe parcursul ultimilor trei ani, cu ajutorul unor camere video cu senzori, animalele aflate într-o zonă pilot din Munții Făgăraș. Specialiștii vor acum să creeze un model de monitorizare a animalelor sălbatice la nive național.
Lynx lynx sau, mai popular, râsul, este cea mai mare felină sălbatică din Europa. A fost numit și simbolul Carpaților, iar pe Bătrânul Continent este al treilea cel mai mare prădător carnivor, după urs și lup.
Trei ani de monitorizare
Conservation Carpathia a derulat un amplu proiect de monitorizare a populației de râși din zona Carpaților Meridionali. Mai exact, specialiștii au montat zeci de camere video cu senzor de mișcare într-o zonă pilot de 1.200 km pătrați din Munții Făgăraș, Piatra Craiului și Munții Leaota. Camerele au realizat fotografii cu animalele care tranzitau zona, iar datele adunate timp de trei sezoane de toamnă-iarnă între 2018 și 2020 au fost prelucrate pentru a stabili populația de râși din zonă, modul lor de deplasare, modul de conservare, dar și obiceiurile de hrană.
32 de exemplare descoperite
La finalul celor trei ani de monitorizare, Conservation Carpathia anunță că în arealul de 1.200 de km pătrați au fost identificați 23 de răși adulți (9 masculi, 6 femele și 8 animale a căror sex nu a putut fi identificat), dar și 9 pui alături de femele.
Metoda de urmărire a fost una modernă, care nu implică și capturarea animalelor. Camerele video cu senzori au fotografiat fiecare râs, animal care are un tipar unic al blănii, iar pe baza pozele strânse specialiștii au putut identifica fiecare exemplar în parte.
Astfel, pe baza datelor procesate, specialițtii au estimat că sunt aproape 2 exemplare la fiecare 100 de km pătrați (1,7 conform datelor). Cifrele sunt mult mai bune decât în Carpații din Slovacia, în Alpii Elvețieni sau în Munții Jura.
Râsul, animal protejat de lege
Lynxul este un animal protejat de legislația europeană, iar la nivelul UE se fac eforturi pentru conservarea speciei. Este un prădător solidar, care cutreieră teritorii de până la 400 de km pătrați și care vânează în principal cerbi și capre negre. Evită cât se poate de mult contactul cu oamenii, de aceea nu atacă animalele domestice, ci doar pe cele din habitatul său natural.
În România, spre deosebire de alte state europene, râsul se bucură încă de habitate naturale nealterate, vaste și diversificate. Cutreieră pădurile, acolo unde și găsește hrană, dar distrugerile cauzate de defrișări sau construcții ar putea pune și mai mult specia în pericol.
Dacă menținem această populație pe termen lung păstrăm intactă întreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile de pradă ale acestora (cerb, căprior, capră neagră) la nivelul întregului continent european. De ce? Pentru că populațiile de râși din România sunt sursă importantă de gene și pentru alte populații aflate pe cale de dispariție precum cele din Europa Centrală și de Vest. — Ruben Iosif – specialist faună Fundația Conservation Carpathia
Potrivit WWF, în Europa mai trăiesc în prezent aproximativ 9.000 de râși, dintre care 2.400 în Munții Carpați. În România, populația totală de râși este estimată la aproape 1.500 de exemplare, răspândite pe o suprafață de 6.000 km pătrați.
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)