Ce este poluarea fonică?
Poluarea fonică este un tip de poluare a mediului care presupune prezența unor zgomote deranjante, provocate de activitățile oamenilor (transport, industrii). Cele mai recente date ale Agenției Europene de Mediu, instituția care monitorizează problemele de mediu din statele Uniunii Europene, arată că cel puțin 1 din 5 europeni este expus la niveluri de zgomot considerate nocive pentru sănătate, adică acele niveluri care depășesc 55 de decibeli.
Principala sursă de poluare fonică în Europa este traficul rutier, care afectează aproximativ 113 milioane de cetățeni. 22 de milioane de persoane sunt victimele zgomotului produs de traficul feroviar, 4 milioane au de suferit din cauza traficului aerian și sub 1 milion din cauza zgomotelor care provin din industrii.
Care sunt efectele poluării fonice?
Poluarea fonică este responsabilă de 12.000 de decese premature/an în Uniunea Europeană și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an. 22 de milioane de oameni au probleme cu nervii din cauza ei, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulburări de somn severe.
În esență, nivelurile ridicate de zgomot nu doar că afectează și distrug numeric din celulele ciliate din urechea internă , celule vitale pentru auz, dar sunt interpretate drept semnale de pericol de către creier. Astfel, se produce un răspuns de stres, iar organismul eliberează așa-numiții hormoni de stres: adrenalina, cortizolul , noradrenalina, ce produc efecte la nivel celular, soldate cu : creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace (pulsului), cu scăderea imunității și a calității somnului. — Delia Nedelcu, medic specialist ORL
Poluarea fonică în București
Jumătate dintre locuitorii Capitalei sunt afectați de poluarea fonică provenită din traficul rutier (de exemplu, un claxon măsoară aproximativ 90 dB), 12% dintre bucureșteni au de suferit din cauza zgomotului produs de trenuri, în timp ce 3% dintre ei sunt afectați de zgomotul produs de avioane. Totodată, capitala României e pe primul loc când vine vorba de zgomotul provocat de industrii
S-a descoperit și faptul că o creștere a zgomotului stradal cu 10 dB duce la o creștere cu 8-11% a riscului de diabet zaharat secundar (cercetători danezi- 2012). Acest fapt este corelat cu stresul (chiar și inconștient, zgomote ambientale pe care ne-am obișnuit să le ”tolerăm” sunt de fapt înregistrate de creier, chiar și în timpul somnului) și cu scăderea calității somnului. Încă din anii 70, un grup de psihologi din SUA au descoperit într-un studiu realizat în Manhattan, NY, că acei copii ce locuiau la etaje inferioare, prezentau niveluri mai scăzute ale atenției cu 25% plus
perfomanțe școlare mai scăzute, emotivitate, probleme de integrare. — Delia Nedelcu, medic specialist ORL
Ce soluții sunt pentru diminuarea poluării fonice?
Sunt câteva măsuri pe care putem să le luăm la nivel individual astfel încât să reducem poluarea fonică. Medicii ne recomandă ca atunci când ascultăm muzică, să nu depășim 60% din bara de volum a dispozitivului la care ascultăm și să nu depășim o oră de ascultare continuă. Dacă locuim în zone aglomerate, sunt recomandate căștile care reduc zgomotul (antifonice). Iar pentru un somn mai liniștit, putem apela la dopurile de urechi.
Autoritățile ar putea de asemenea să facă ceva. De exemplu, ar fi folositoare panourile antifonice, care se plasează pe marginea autostrăzilor și a șoselelor aglomerate.
Cum sunt afectate păsările de poluarea fonică
Nu doar oamenii suferă de pe urma poluării fonice, ci și păsările. Chiar dacă unele vietăți se pot adapta schimbărilor din mediul urban, zgomotul le deteriorează auzul și le influențează procesul de reproducere.
Anumite studii experimentale din alte țări au arătat că în condiții de zgomot cauzat de trafic intens de exemplu, exista o fluctuație a nivelului hormnilor de stres al păsărilor. Mai mult, sunetele variabile și bruște (care au si intensități mari) pot deteriora auzul acestora. Multe specii se bazează pe comunicare audio (teritorialitate, alarme etc.), iar în prezența unui nivel mare al zgomotului, comportamentul acestora este afectat. — Sebastian Bugariu, biolog
De asemenea, sunt studii care arată că în prezența unui zgomot de tipul celui generat de șoselele intens circulate, abundența indivizilor unei specii poate scădea cu peste un sfert față de habitate similare lipsite de astfel de zgomot.
Cum sunt afectați copiii de poluarea fonică
Zgomotul îi poate afecta pe copii în mai multe feluri: le scade motivația, nu se mai pot exprima la fel de coerent, au probleme de ascultare și concentrare.
Școlile care se află de exemplu în jurul aeroporturilor sunt expuse la un risc mai mare, pentru că se confruntă constant cu un nivel ridicat al poluării fonice.
Aeroportul Heathrow din UK a găsit o soluție inovatoare, astfel încât să îi protejeze pe elevii care învățau în școlile din jur. Reprezentanții aeroportului au plătit construirea unor ”adăposturi” pentru momentele în care copiii ieșeau la o oră în aer liber sau în pauză. Ei au dat startul și apoi alte școli au construit astfel de structuri care aveau forma unor tuburi cu pereți din pământ.
S-a dovedit că acele construcții au redus cu 17 decibeli zgomotul provocat de avioane. Chiar dacă auzeau totuși zgomotul pe fundal, copiii și profesorii se puteau auzi între ei, față de alte dăți.
Poluarea fonică afectează viețuitoarele din mări și oceane
Zgomotele provenite din trafic și diferite industrii afectează și viețuitoarele marine. Sunt multe specii care comunică prin sunete pentru a-și găsi hrana sau pentru a anunța
apariția unui inamic.
Poluarea fonică provocată de oameni afectează oceanele și provoacă un stres faunei marine mai mare decât se credea anterior , arat un nou studiu. Zgomotele generate de oameni schimbă comportamentul și fiziologia organismelor marine, ba chiar perturbă procesul de reproducere și crește riscul de mortalltate, potrivit Yale Environment 360.
În ultimele decenii, nivelul poluării fonice marine a crescut semnificativ din cauza intensificării pescuitului, transportului maritim și a dezvoltării infrastructurii.
Activitatea umană nu doar că a făcut oceanul mai zgomotos, dar a acoperit sunetele emise de animalele marine. Pentru animalele marine, sunetul este un semnal crucial. Le permite să comunice și să adune informații la distanțe mari și din toate direcțiile. Folosesc sunetul pentru a localiza hrana de exemplu și pentru a se avertiza reciproc de posibile pericole.
Poluarea fonică și cea atmosferică merg mână în mână
Acțiunile care ar lupta atât cu poluarea fonică, dar și cu cea atmosferică ar ajuta un număr mai mare de oameni. Inițiativele de reducere a acestor fenomene s-ar baza în special pe diminuarea traficului, promovarea mașinilor ”verzi” și a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. Toate aceste măsuri ar fi benefice pentru oameni și pentru mediu, în sensul în care ar reduce și gazele cu efect de seră. Acținile concrete necesită însă colaborarea dintre experți pe mediu, transporturi și sănătate.
Află mai multe despre poluarea fonică din vlog-urile Nature Talks
Concluzii
Ca și în cazul poluării atmosferice, activitățile oamenilor de zi cu zi au un impact direct asupra poluării fonice. Chiar dacă pe moment nu ne dăm seama și credem că anumite zgomote sunt necesare (de exemplu să claxonăm în continuu timp de un minut pentru că cineva ne-a deranjat în trafic), sunetele deranjante ne fac rău nouă, celor din jur și viețuitoarelor din natură.
Așa că indicat este să ne gândim cum putem reduce poluarea fonică și cum putem să ne protejăm astfel încât sănătatea noastră să nu fie afectată pe termen lung.
Poluarea fonică este un fenomen prezent în viața noastră de zi cu zi. Poate că ne-am obișnuit deja cu anumite zgomote și nu le mai băgăm în seamă, însă pe termen lung, ele ne provoacă numeroase boli și duc la un somn de proastă calitate.
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)
%20(1).png)